O cântare de mărire
am în inimă mereu
De când L-am găsit pe Isus la Calvar;
El mi-a dat odihnă sfântă,
pace sufletului meu,
Şi sunt liber, fericit prin al Său har!
Inima mea cântă azi cântarea,
Plină de nespuse bucurii.
Mai frumos nici îngerii nu cântă,
Ca acei din valea plângerii!
Cât de mult doream să aflu
drumul cel adevărat,
Cineva să-mi ia păcatul dureros.
Am aflat că El osânda
la Golgota a purtat,
Şi-am venit atunci la cruce bucuros.
Inima mea cântă azi cântarea,
Plină de nespuse bucurii.
Mai frumos nici îngerii nu cântă,
Ca acei din valea plângerii!
Câtă frică, ce-ntuneric
pe cărarea mea era,
Când umblam rătăcitor fără Isus!
Am adus la El povara,
şi de-atunci în viaţa mea
Bucuria şi lumina au pătruns.
Inima mea cântă azi cântarea,
Plină de nespuse bucurii.
Mai frumos nici îngerii nu cântă,
Ca acei din valea plângerii!
Merg spre casa unde veşnic
fericirea voi gusta,
În eternul, strălucitul meu palat.
Faţă-n faţă în mărire
pe Isus Îl voi vedea,
Şi cu sfinţii-I voi da slavă ne-ncetat!
Inima mea cântă azi cântarea,
Plină de nespuse bucurii.
Mai frumos nici îngerii nu cântă,
Ca acei din valea plângerii!